3 Greșeli de comunicare pe care le facem cu toții uneori

Comunicarea este abilitatea umană cea mai importantă și în același timp, cea mai puțin dezvoltată în mod conștient. Majoritatea oamenilor confundă vorbirea cu comunicarea. Diferența semnificativă este dată de “rezultatul” obținut în urma celor două. Când comunicăm eficient primim răspunsuri, fie verbale fie prin comportante, așa cum avem nevoie. Când comunicam eficient și asertiv, receptorii înțeleg ceea ce noi am intenționat să le transmitem.

Este adevărat că majoritatea învață să vorbească la vârsta la un an. Și ne exprimăm corect când spunem că învățăm să vorbim. Pentru că, de comunicat, comunicăm de când ne naștem. Asta ne ajută să creem relații, să ne satisfacem nevoile, să supraviețuim până la urmă. Comunicam de când ne naștem cu ajutorul corpului nostru. Și la vârsta adultă, tot comunicarea non-verbală reprezintă cea mai consistentă metoda prin care le transmitem celorlalți emoțiile, gândurile și nevoile noastre. Cam 50% din modul de comunicare este reprezentat de limbajul corpului. Am scris aici ce comunicăm atunci când nu vorbim.

Sunt multe greșeli pe care le fac oamenii atunci când comunica. Îți recomand să citești și acest articol mai vechi cu 11 greșeli de comunicare. Acum vreau să îți spun despre cele mai frecvente 3 greșeli de comunicare pe care le fac chiar și cei mai buni comunicatori. Poate că nici măcar nu este corect termenul de “greșeli”, pentru că sunt până la urmă niște mecanisme automate de simplificare pe care le aplică creierul nostru. Până la urmă și cuvintele au limitările lor, așa cum avem întotdeauna o limită de timp și de cunoștințe de care dispunem. Uneori aceste filtre apar fără rea intenție. Alteori sunt mecanisme de apărare a stimei de sine sau a emoțiilor. În niciuna din situții însă, ele nu facilitează comunicarea și înțelegerea.

Pentru a te asigura că transmiți un mesaj cât mai clar, corect, coerent, fii atent la omisiuni, generelizari și distorsionări.

Omisiunile in comunicare

Omisiunile duc la confuzie, pentru că lipsește o parte din informație. Dacă omiți câteva cuvinte sau câteva detalii, mesajele tale pot fi ambigue și lasă foarte mult spațiu de interpretare. Care evident, duc la interpretarea greșită a mesajului.

Mesajele de genul “Nu mi-au trimis nici azi informațiile solicitate” pot fi făcute fără nici o intenție malițioasă, ci pur și simplu sunt incomplete. Pentru a facilita comunicare, dacă tu transmiți mesajul spune clar CINE nu a trimis informația. Dacă primești astfel de mesaje, pune întrebări ajutătoare prin care să obții informațiile de care ai nevoie. “Cine nu a trimis” și “Ce informații astepti” sunt întrebări de clarificare care duc către o comunicare mai bună.

Generalizările in comunicare

Generalizările reprezintă o altă modalitate de a evită abordarea directă a problemelor și analiză corectă a faptelor. Generalizările pun piedici mari în calea asertivității și a comunicării eficiente. Evită-le cât de mult poți. Alege să spui concret creeă ce vrei să spui. De multe ori, generalizările ascund o lipsă de curaj și asumare în relațiile interpersonale.

“Tu niciodată nu mă asculti” sau “Nimeni nu mă sustine” sunt generalizări frecvente. Partenerul de discuție se poate simți jignit sau atacat. Alege să spui clar când nu te-ai simțit ascultat și cine mai exact nu te susține. Dacă ești cel care primește mesaje cu generalizări, pune întrebări de clarificare sau care pun la îndoială generalizarea. “Chiar niciodată nu te ascult?” sau “Chiar nimeni nimeni nu te sustine”?

Distorsiunile in comunicare

Distorsiunile în ceea ce privește limbajul apar prin sprisma modului în care sunt spuse diferite lucruri, fie a modului în care sunt receptate. Distorsiunile pot fi de diverse forme. Una dintre ele este aceea în care spui “Stiu că nu mă placi” sau “Tu nu ai încredere în mine”. Practic atribui interlocutorului credințele tale, care poate nu au nici o legătură cu realitatea, ci prezintă doar o interpretare proprie. Pentru a verifica dacă cele comunicate au o bază reală întreabă “Cum știi că nu te plac” sau “Ce te face să crezi că nu am încredere în tine”. Când pui aceste întrebări afli adevărul și nu percepția interlocutorului.

O altă distorsiune apare când spui “Ma faci să mă simț inutila”. Practic îl faci pe celălalt responsabil pentru ceea ce simți tu. Și asta este incoresct. Fiecare este responsabil pentru ceea ce simte și face. Corect ar fi să spui “Ma simț inutilă cand….”. Dacă în schimb ești receptor la un astfel de mesaj, întreba “Ce anume din comportamentul meu te face să te simți inutilă? “. În acest fel ajungi din nou la esența, la gânduri, emoții și nevoie.

Un alt tip de distorsiune este aceea de a trage o conluzie, bazată pe un singur fapt și fără legătură directă. De exemplu “Colegul cel nou a țipat la mine, sigur nu mă place”. Oare nu fiecare dintre noi țipam uneori la cei dragi nouă? 😊

Omisiunile, generalizările și distorsiunile sunt filtre în comunicare și duc la transmiterea ineficientă a mesajului. Dacă nu le conștientizam și nu învățam să ne exprimăm clar, corect, concis, coerent, atunci relațiile noastre au de suferit. La fel și noi.

Poți învață să comunici mai bine din cursul mu de comunicare eficientă și asertivă. Pentru sfaturi personalizate, te pot ajuta într-o ședința de consiliere. De cele mai multe ori, clienții mei își rezolvă multe din problemele de comunicare în 3-4 ședințe.

Cu drag,

Daniela Irimia, trainer de comunicare & coach