Comunicarea interpersonală începe să fie puternic afectată de modul nostru de viață și mai ales de timpul foarte mare pe care îl petrecem pe rețelele de socializare. Facebook, Instagram, Linkedin, TikToc, YouTube au milioane de utilizatori dar creatori de conținut (sau în termeni de comunicare – emițători) sunt mult mult mai puțini.
Majoritatea conturilor sunt “consumatori” adică oameni pasivi ( receptori în termeni de comunicare) care doar citesc/ urmăresc textele și video-urile prin care alții își exprimă opiniile. Câțiva aleg să mai răspundă prin comentarii, deci să participe la conversație și din păcate, de cele mai multe ori, într-un mod agresiv.
În era digitală în care trăim, rețelele de socializare au devenit un element central în viața noastră de zi cu zi. Comunicarea online ne oferă oportunitatea de a interacționa cu sute de oameni din toate colțurile lumii, într-un mod rapid dar nu și eficient. Avem senzația că păstrăm legatura cu prietenii, familia, foști colegi dar realitatea este că avem sute de contacte online și în realitate suntem extrem de singuri.
Noi operăm cu un creier dezvoltat în ultimii 200.000 de ani iar nevoile noastre personale și emoționale au rămas cam la fel. Încă avem nevoie de prezența, energia și atenția personală a celorlalți oameni. Doar că azi vorbim extrem de puțin față în față și infinit mai mult prin intermediul aplicațiilor web iar cand ajungem iar față în față suntem stingheri și nu știm despre ce și cum să ne conectăm și să comunicăm.
Un studiu din 2023 arata ca 93% dintre români petrec cel puțin o oră pe zi în Social Media, iar 21% dintre aceștia stau chiar mai mult de 4 ore!
Ce dificultăți avem atunci când comunicăm pe Rețelele de Socializare
Lipsa de Comunicare Non-verbală atunci când comunicăm prin mesaje text. Comunicarea online elimină componente precum limbajul trupului sau tonul vocii, ceea ce poate duce la interpretări greșite, mai ales atunci când răspundem prin comentarii la o postare. Cu imagini atent alese și prelucrate excesiv creem o falsă imagine despre viața noastră și de aici pot să apară alte neințelegeri și chiar unii pot manipula ușor percepția celorlalți, în funcție de propriile obiective.
Riscul de Ambiguitate:
Mesajele scrise sau postările pot fi interpretate diferit de către diverse persoane, având un potențial mai mare de a crea confuzie sau conflict. Pentru că nu stim exact cine este „interlocutorul” nostru, ceea ce spunem pe rețelele de socializare va fi interpretat extrem de diferit de cineva care are valori și convingeri opuse cu ale noastre…
Anonimatul și Trolarea:
Anonimitatea pe internet încurajează uneori comportamente agresive sau deranjante, ceea ce poate deteriora relațiile și provoca stări de stres. Din spatele unui ecran fiecare poate să spună orice îi trece prin cap, fără teama de consecințe și fără sentimentele de jena sau rușine pe care le-ar avea într-o interacțiune față în față. Agresivitatea în comentariile din social media este la cote alarmanete și uneori pline de „știri false” ca să nu zic opinii nefondate prezentate ca adevăruri absolute.
Supraexpunerea și Confidențialitatea:
Uneori, comunicarea pe rețelele de socializare poate expune prea multe detalii personale, ceea ce ridică probleme de intimitate și securitate. Dacă nu suntem atenți la ceea ce spunem și arătăm pe rețelele de socializare, riscăm să avem diferite probleme. De exemplu o poza cu tine dezbrăcată și beată pe plajă îți va anula șansa de a fi promovată la locul de muncă sau imagini din casa ta pot atrage hoții.
Avem nevoie de responsabilitate și respect atunci când comunicăm și asta este valabil indiferent de canalele de comunicare.
Spun frecvent în cursurile mele de comunicare că noi am învățat doar să vorbim! Prea puțini știm să comunicăm eficient și asertiv. Iar dacă față în față avem dificultăți să ne facem ascultați și înțeleși, în mediul online suntem și mai deficitari.
Piedici în comunicarea eficienta în social media
Una din cauze este lipsa de contact fizic. Comunicarea online nu oferă posibilitatea de a simți prezența fizică a celuilalt sau de a interpreta semnale subtile precum contactul vizual sau gesturile iar asta înseamnă că vreo 90% din comunicare lipsește. De aici interapretarea eronată și comenariile pe lângă subiect devin elemente de stress și conflicte.
În plus,comunicarea online se poate desfășura într-un mod asincron, fără a necesita un răspuns imediat, spre deosebire de conversațiile față în față care sunt mai dinamice și asta duce la o calitate mult mai slabă a relațiilor și a coerentei mesajelor pe care le schimbăm cu ceilalți.
Pe rețelele de socializare suntem expuși la un volum mare de informații și din surse multiple, care pot influența percepțiile noastre și pot duce la filtrarea selectivă a mesajelor. Avem impresia că știm o multime de lucruri dar în realitate nu întelegem mai nimic. Căutăm doar să ne validăm propriile idei și opinii iar ceea ce nu coincinde cu harta noastra mentală, ne face să reacționăm agresiv.
Provocările comunicării pe rețelele de socializare sunt reale, dar recunoașterea diferențelor dintre comunicarea online și cea față în față ne poate ajuta să navigăm mai eficient în mediul digital. Este important să fim conștienți de impactul pe care acest tip de comunicare îl are asupra relațiilor noastre și să căutăm un echilibru sănătos între lumea virtuală și cea reală.
Ca și în cazul comunicării față în față, îți sugerez să îți susții punctele de vede cu argumente, cu exemple sau studii relevante pentru a-ți întări poziția. Alege cuvinte simple și ușor de înțeles, folosește expresii pozitive și un „ton” respectuos pentru a te asigura că mesajele tale sunt văzute/ citite/ ascultate cu atenție și ușor de înțeles.
Cu drag,
Daniela Irimia, coach, master trainer Vision Consulting & autor Cum să vorbești ca să fii înțeles
