În sala de curs, sunt 15-20 de persoane în fața mea, fiecare așezat comod în locul pe care singur și l-a ales. Unii sunt curioși, alții somnoroși sau deja plictisiți….
Urmează un workshop de gestionarea a stresului și mulți participă pentru că așa vor angajatorii lor. Cei din jurul lor cred că sunt stresați și i-ar ajuta să învețe să își gestioneze mai bine emoțiile și timpul, pentru a fi mai relaxați și eficienți la locul de muncă. Cei din sală însă nu mai cred că există soluții, altele decât “ceilați să își schimbe comportamentul față de ei”. Prea puțină asumare a responsabilității pentru ceea ce trăiesc. După atâția ani de când fac training, am ajuns să le pot citi o parte din gânduri….
Primele câteva minute, toată lumea așteaptă de la mine definiții și concepte. Cu toate acestea, există suspans. Fiecare are în față o foaie albă de hârtie și un pix. Atât.
Cum arată stresul pentru tine?
“Vă rog să desenați stresul” îi surprinde vocea și solicitarea mea. Pauză. După care sala se umple de zumzet. Ce? Cum? Dar eu nu știu să desenez! Nu mă pricep la asta. Ce rost are?
“Lăsați-vă imaginația să lucreze și mâna să pună pe hârtie o imagine a stresului, așa cum îl simțiți voi.” Din nou pauză, tăcere. Timid își iau pixul în mână și încep să se gândească. Fiecare dintre ei începe să își îndrepte atenția către propria persoană, către corp și minte. Se simte în sală o energie nouă, creatoare, revelatoare. Este liniște și majoritatea sunt deja cu pixul pe hârtie. Stresul începe să fie desenat, să fie exemplificat, să prindă contur și claritate. Acesta este un exercițiu pe cât de simplu, pe atât de profund și revelator. Îl poți face și tu chiar acum. Ia-ți câteva minute și gândește-te la ce înseamnă stresul pentru tine și pune-l pe hârtie.
După câteva minute, apar multe definiții ale stresului. Dau cuvântul participanților. Pe rând, fiecare ne arată desenul și ne explică ce înseamnă stresul pentru el, de ce l-a desenat așa, de unde vine și unde anume îl simte în corp.
Ca și reprezentare grafică a stresului, se repetă în mod special:
- nori cu ploaie și fulgere
- spirale, în ideea de a se învârti în cerc
- mâzgăleli haotice, ideea de haos, ițe încurcate cărora nu le pot da de cap
- vulcani, erupții de furie
- cardiogramă, ideea de puls necontrolat
- cutii sau cercuri (oamenii se simt captivi) și cu săgeți ce vin din exterior, către ei
Am văzut sute de desene illustrative pentru stres și toate sunt relevante și arată o față a acestui concept atât de complex. Fiecare percepe în mod diferit stresul și toți se gândesc la partea lui negativă și neplăcută. În lumea de azi stresul este văzut ca ceva eminamente rău.
Din desene reies și sursele de stres. Surprinzător, atunci când se gândesc serios la stres, majoritatea conștientizează că el vine preponderent din interior, nu din exterior așa cum ar spune la o primă întrebare. Obișnuim să spunem că ne stresează colegii, traficul, copii, banii, etc…când în realitatea, cea mai mare cantitate de stres vine din interior, nu din exterior! Și aceasta este o primă revelație pe care o au cursanții mei. O conștientizare ce îi aduce în antecamera asumării de responsabilitate și a schimbării de comportament.
Până în acest punct oamenii din sală au dat cea mai amplă definiție a stresului negativ. S-a destins atmosfera în grup, oamenii sunt brusc implicați și curioși să descopere mai multe despre cum să își obțină starea de bine sau măcar un echilibru cu care să funcționeze în parametrii optimi.
Continui să îi ghidez cu încă o întrebare la care nu le este ușor să răspundă.
“Unde simți stresul în corpul tău. În ce parte? Cum se simte?”
Cei care sunt kinestezici și au o relație bună cu propriul corp, pot identifica ușor unde anume resimt disconfortul creat de situațiile provocatoare. Și aici se repetă cam aceleași zone, precum:
• Stomac. Foarte mulți resimt prima dată stresul în burtă, “o gheară”, “un gol” sau durere. Știința ne spune de mulți ani ca mai toate afecțiunile gastrice sunt pe fond psihic. Cu alte cuvinte, stresul ne îmbolnăvește de stomac (gastrite, ulcer, cancer, etc)
• În piept, inima, plexul solar. Tot ca o gheară se simte, sau este pulsul care o ia razna. Problemele de respirație sunt puternic corelate la acei oameni care resimt stresul în piept.
• Cap. Durerile de cap, migrenele sau amețelile sunt alte efecte ale stresului pe care le resimțim în corp.
• Umeri și ceafă. Cei care sunt stresați în principal pe motiv de supraîncărcare și asumarea de prea multe responsabilități, își simt ceafa înțepenită, au dureri musculare în special în partea de sus a spatelui. Ei “cară” efectiv pe umeri greutăți prea mari.
Sunt însă oameni care sunt atât de deconectați de corpul lor încât nu pot spune unde anume resimt stresul. Apar răspunsurile “nu știu” sau “în tot corpul”. Acestor oameni le va fi cel mai greu să identifice din timp că sistemul lor de apărare este asaltat din toate părțile și că este cazul să ia o pauză și să se relaxeze.
Mă fascinează întotdeauna acest exercițiu de conștientizare și mă încântă răspunsurile oferite de oamenii cu care lucrez. Fiecare are o putere de autocunoaștere și de înțelegere mult mai mare decât crede. Important este să învățăm să ne accesăm resursele interioare și să le folosim pentru a trăi frumos și armonios. Stresul poate fi un combustibil pentru dezvoltare, creștere, bucurie și descoperire. Poate fi un fel de a trăi cu adevărat! Îmi doresc să descoperi și tu asta, până la finalul cărții – Eliberează-te de stres.
Acesta este un fragment din cartea mea, Eliberează-te de stres – Cum să scapi de griji și să te bucuri de viață, pe care o poți cumpăra de aici la cel mai bun preț!
Mulțumesc!
Daniela Irimia, master trainer, performance coach, autor de cărți
